http://hardcore-crew.blogspot.com/

In cele ce urmeaza va prezentam pe scurt momentele importante ce au avut loc pe parcursul existentei Universitatii Craiova.

Universitatea este clubul sportiv al studentilor din Cetatea Baniei. Actul de nastere dateaza din toamna lui 1948 si este opera unui grup de entuziasti studenti si profesori craioveni.

S-a numit iniţial Clubul Sportiv Universitar Craiova (CSU Craiova) şi a aparţinut Asociaţiei Naţionale a Studenţilor din România (ANSR). În 1950 a fost redenumită Ştiinţa Craiova, nume rămas şi astăzi drag suporterilor. Din 1966 până în prezent clubul se numeşte Universitatea Craiova.

In 1955 la prima participare in divizia B, Stiinta Craiova ocupa locul 12 in clasament si retrogradeaza. In editia 1957-1958 castiga seria a 3-a a diviziei C si revine in B.

In anul 1963-1964, Stiinta castiga divizia B si promoveaza in primul esalon.

Editia 1972-1973, a ramas in istorie ca una dintre cele mai triste din istoria echipei. Atunci, Universitatea a ocupat locul al doilea dupa Dinamo, in urma jocurilor de culise ale echipei securitatii, care ”trebuia” sa iese campioana. In acel sezon Craiova a obtinut victorii incredibile la Bucuresti, 6-4 cu Rapid si 6-2 cu Steaua.

In sezonul 1973-1974, cand deja echipa se mutase de 7 ani pe “Central”, Universitatea cucereste primul titlu sau de campioana a Romaniei, fiind prima echipa studenteasca din tara si din Europa ajunsa campioana. Stiinta a ocupat locul 1 de la inceput si pana la sfarsitul competitiei.

Oprea, Manta, Niculescu, Badin, Deselnicu, Velea, Strambeanu, Ivan, Nita, Balaci, Berneanu, Taralunga, Oblemenco, Balan, Pana, Boc, Stefanescu, Marcu, Stancescu, Kiss, Chivu, Negrila, Constantinescu si antrenorii Constantin Cernaianu si Constantin Otet sunt cei care au facut “Centralul” sa traiasca momente magice. Campioana unei mari iubiri a transformat o metafora emotionanta intr-un titlu cu adanci rezonante…Tot acum, echipa craioveana va elimina pe Fiorentina in Cupa UEFA, dupa 0-0 in Italia si 1-0 la Craiova (gol semnat de Oblemenco in minutul 89).

Urmatoarele doua trofee ale clubului craiovean sunt doua Cupe ale Romaniei castigate in ’76-’77 si ’77-’78, prima intr-o finala contra Stelei (2-1), a doua in fata Olimpiei Satu-Mare (3-1).

Editia 1979-1980 aduce Baniei un nou titlu de campioana cu un lot care avea sa scrie istorie: Boldici, Lung, Negrila, Tilihoi, Stefanescu, Ungureanu, Balaci, Beldeanu, Crisan, Donose, Camataru, Geolgau, Cartu, Irimescu, Purima si Ciupitu.

In 1981, aceasta echipa reuseste sa cucereasca si Campionatul si Cupa Romaniei, calificandu-se in primele 8 echipe ale Europei, in turul 3 al Cupei Campionilor Europeni, performanta fara precedent in istoria fotbalului romanesc. Intre timp antrenori erau Oblemenco si Otet, iar Universitatea devenise deja un mit.

Stiinta se calificase in Cupa U.E.F.A in urma locului 2 ocupat in sezonul 1981-1982. Campania europeana din ’82-’83 avea sa fie cea mai mare performanta din istoria “Campioanei unei mari iubiri” semifinala Cupei UEFA si ramane intiparita cu litere de aur in istoria fotbalului romanesc. Echipa din Banie reuseste sa ajunga pana in semifinale, performanta neatinsa pana atunci de vreo echipa romaneasca. Pe parcurs, craiovenii au reusit sa elimine Fiorentina, echipa lui Passarella, Rossi, Antognoni, Bertoni sau Grazziani (3-1 la Craiova, 0-1 in Italia), Schamrock Rovers, (2-0 in deplasare si 3-0 acasa), Girondins de Bordeaux (0-1 in Franta, 1-0 in Banie, Geolgau a adus calificarea in minutul 101 al prelungirilor), FC Kaiserslautern (2-3 in Germania, 1-0 la Craiova).

In semifinale a intalnit echipa care va si castiga trofeul: Benfica Lisabona. Dupa un 0-0 in Portugalia, Universitatea a terminat acasa la egalitate 1-1 (Balaci 17 si Filipovici 53).

Universitatea Craiova – Benfica Lisabona (1983)

Universitatea Craiova invinge in 1989 marile rivale bucurestene, favorizate ale regimului comunist, anuntand parca revolutia din decembrie 1989.

In 1990-1991 castiga Campionatul National si Cupa Romaniei.

In stagiunea 1992-1993 Universitatea castiga ultimul trofeu important din palmares cu Marian Bondrea la timona, Cupa Romaniei, dupa ce trece in finala de Dacia Unirea Braila (2-0).

În sezonul 2004-2005 a retrogradat, după 41 de ani de prezenţă în prima divizie, dar a revenit numai după un an de exil în divizia secundă. 19 mai 2006 a fost o zi in care Oltenia fotbalistica a explodat din nou de bucurie.

Stadioane:
Universitatea Craiova şi-a disputat de-a lugul timpului partidele de pe teren propriu pe două stadioane: „Tineretului” şi „Central” (mai târziu redenumit „Ion Oblemenco”).

Până în 1967 echipa a jucat pe Stadionul Tineretului, situat în centrul oraşului. Pe acest stadion suporterii Universităţii Craiova au sărbătorit în 1955 şi 1958 promovările în Divizia B, dar şi prima promovare în Divizia A, în 1964. În urma acestei performanţe s-a proiectat şi realizat construcţia celui mai mare stadion din provincie la acea vreme. Arena se numea „Central” şi a fost inaugurată la 29 octombrie 1967, cu ocazia meciului echipelor de tineret ale României şi Poloniei (2-2). Odată cu dispariţia celui mai mare fotbalist din istoria Craiovei în anul 1996, Stadionul Central a primit numele „Ion Oblemenco”.

28 noiembrie 2002 este ziua în care s-a efectuat primul antrenament al Universităţii la lumina reflectoarelor, antrenament la care au asistat circa 2.000 de spectatori. Pe 29 noiembrie 2002 a avut loc inaugurarea oficială a nocturnei în faţa a 15.000 de spectatori, iar pe 30 noiembrie 2002 s-a jucat primul meci în nocturnă: Universitatea Craiova – Ceahlăul Piatra-Neamţ (0-0), partidă la care au asistat 40.000 de spectatori.

Emblemă:

“Arhitectul Radu Ionescu si subinginerul Petre Dragu (ambii de la Institutul de proiectari judetean) au realizat proiectul unei noi embleme a Clubului Sportiv Universitatea Craiova. “Figura” centrala a acestei steme este un leu – insemn al puterii, simbol ce se afla si pe stema judetului Dolj – care priveste cu multa siguranta inainte si tine autoritar, sub unul din picioarele din spate, o minge. Noul si atat de sugestivul insemn al clubului este incadrat de litera “U” (initiala Universitatii), repetat aconcentric de 5 ori – semnificand cele 5 continente pe care au evoluat sportivii craioveni, dar si cele 5 sectii ale clubului: fotbal, atletism, volei, tenis de masa si handbal. Pe umerii initialei “U” este inscris, cu caractere mari, numele municipiului nostru, Craiova.” (Ziarul “Inainte” – 16 aprilie 1983)

Performanţe interne

* 43 de ani (41 consecutivi) pe prima scenă fotbalistică
* locul 4 în clasamentul tututor timpurilor al Diviziei A
* 4 titluri de campioană a României: 1974, 1980, 1981, 1991
* de 5 ori locul 2 : 1973, 1982, 1983, 1994, 1995
* de 7 ori locul 3: 1967, 1975, 1977, 1984, 1986, 1990, 1993

* de 6 ori cîştigătoare a Cupei României: 1977, 1978, 1981, 1983, 1991, 1993
o 1977 • 2 – 1 Steaua Bucureşti

o 1978 • 3 – 1 Olimpia Satu-Mare

o 1981 • 6 – 0 Politehnica Timişoara

o 1983 • 3 – 1 Politehnica Timişoara

o 1991 • 2 – 1 FC Bacău

o 1993 • 2 – 0 Dacia Unirea Brăila

* 5 finale ale Cupei României: 1975, 1985, 1994, 1998, 2000

Performanţe externe

* semifinalistă a Cupei UEFA: 1982-1983
* participare la 14 ediţii ale Cupei UEFA
* participare la 4 ediţii ale Cupei Campionilor Europeni
* sfertfinalista a Cupei Campionilor Europeni 1981-1982

Sursa: www.craiova-maxima.ro, www.wikipedia.org , www.fcuniversitatea.ro

Pe 13 mai 1945 s-a născut cel mai mare atacant pe care l-a avut Universitatea vreodată, Ion Oblemenco.

O spune Ilie Balaci, o arată tabela de marcaj pe spatele căreia îi este scris numele şi statuia din faţa stadionului părăsit. Atacant atipic, Oblemenco a închegat în jurul lui prima echipă mare a Băniei, Campioana unei mari iubiri, şi a predat ştafeta celei de-a doua, Craiova Maxima. “Tunarul” ne-a părăsit în urmă cu 14 ani, direct de pe terenul de fotbal, undeva în îndepărtatul Maroc. Pe atunci, Universitatea încă mai era o forţă. Trecuseră trei ani de la ultimul trofeu şi numai unul de la ultima bătălie pe care oltenii au dus-o pentru titlu. Acum, şi statuia, şi tabela s-au integrat, discret, în decorul trist pe care-l oferă arena “Ion Oblemenco”. “Dacă ar şti nea Nelu că numele lui este purtat de un stadion părăsit, s-ar răsuci în mormânt”, spune Gică Craioveanu, următorul golgheter al Ştiinţei după Oblemenco. Ar fi stadionul singurul motiv de supărare pentru “Tunar”? Dar clasamentul? Dar ruptura dintre echipă şi oraş? Dar cei 17 ani de neputinţă? Dar scandalurile pe care le stârneşte patronul? Scoală, Nelule, să le bagi minţile în cap, să le explici că la Craiova clasamentul se citeşte de la locul patru în sus, să le arăţi ce înseamnă un lider, să îi înveţi să tragă cu stângul… să-i chemi înapoi acasă!

“Oblemeco, mai faimos ca Ceauşescu!”

Ilie Balaci, fotbalistul genial care s-a născut în umbra marelui golgheter, ştie cel mai bine ce a însemnat Oblemenco. “A fost cel mai iubit jucător al Craiovei. Lumea striga la meciuri că-l iubeşte mai mult ca pe Ceauşescu, ceea ce în acele vremuri era aproape de neconceput. Era un lider, trăgea echipa după el, era un om extraordinar. Ca atacant era atipic. Nu avea viteză, nici dribling, dar şuta devastator cu stângul, avea o lovitură de cap senzaţională şi era un pasator inteligent”, spune Balaci, care dezvăluie şi cele două mari dureri ale lui Oblemenco: “A fost dat afară din oraş, i s-a luat casa şi a fost trimis la Vâlcea. Iar la echipa naţională nu a avut loc niciodată. Merita măcar o şansă”.

“L-am avut pe Oblemenco antrenor. Din 10 şuturi de la 16 metri, 6 erau în vinclu. Nici nu vedeam mingea”
Gică Craioveanu

Ion Oblemenco, carte de vizită:

Jucător:
- A jucat 285 de jocuri în divizia A;
- A marcat 170 de goluri în divizia A;
- A cîştigat de 4 ori titlul de golgheter al României:
1966/67 (17 goluri),
1969/70 (19 goluri) locul doi Dobrin cu 18 goluri,
1971/72 (20 de goluri),
1972/73 (21 goluri);
- ca jucător la Universitatea Craiova a cîştigat, în calitate de căpitan de echipă, titlul de campion naţional, ediţia 1973 – 1974 şi Cupa României, în sezonul 1976 – 1977;
- în acea perioadă cu Ion Oblemenco la timonă, Universitatea Craiova şi căpătat numele de “Campiona unei mari iubiri”;
- este jucătorul care alături de Ştefan Dobay şi Dudu Georgescu, a obţinut de patru ori titlul de golgeter al României;;
- locul 5 în topul “All time” al golgeterilor, după Dudu Georgescu, Rodion Cămătaru, Marin Radu şi Ionel Dănciulescu.
Antrenor:
- a fost antrenor la Universitatea Craiova 85 partide, dintre care 49 au fost victorii, 13 egaluri şi 23 de înfrîngeri;
- a cucerit ca antrenor secund, ediţia 1979–1980, titlul de campion naţional;
- ca antrenor principal a cucerit primul event din istoria Universităţii Craiova (Cupa şi Campionatul), în sezonul 1980 – 1981;
- a fost antrenor principal al primei echipe româneşti care a evoluat în primăvara europeană, şi primul care a condus o formaţie românească în sferturile de finală ale Cupei Campionilor Europeni (sezonul 1981 – 1982, Universitatea Craiova – Bayern Munchen 0-2, la Craiova şi 1-1, la Munchen).

170 de goluri a marcat Ion Oblemenco în Liga I, în 285 de meciuri jucate.

Sursa: fcuniversitatea.ro , craiovamaxima.gsp.ro , oblemenco.ro , prosport.ro

Universitatea Craiova si Steaua au fost repartizate direct in faza a doua a competitiei unde s-au intalnit in data de 14 mai 1979, Universitatea Craiova castigand cu 10-0 prin golurile marcate de Cirtu min.10 si min.23, Irimescu min.43-p,min.44 si min.80, Donose min.73, Ticleanu min.75, Beldeanu min.83, Crisan min.78 si min.85.

Este cea mai categorica victorie a Universitatii Craiova intr-un meci oficial impotriva unei campioane a Romaniei. Acest rezultat a facut ca a doua zi, singurul ziar de sport din Romania sa publice in cronica meciului doar marcatorii nu si echipele sau alte date tehnice despre meci !

articol preluat de pe www.blue-angels.ro

Faptul ca Steaua a marcat 2 goluri dupa ce Craiovei i s-a intors unul din plasa nu are nicio valoare, absolut nicio valoare. Chiar nu va e rusine ma nesimtitilor? Nu ti-e rusine bai Sandule? Nu ti-e rusine bai ciobane? Nu ti-e rusine bai Onicas? Ne e scarba de voi toti !!!

Azi un mic grup din Peluza Sud a lui ION OBLEMENCO a implinit 2 ani. Multumim jucatorilor pentru prestatia lor pana la intrarea arbitrilor si organelor competente “in joc”.

Universitatea DOAR in Craiova, Craiova DOAR pentru Universitatea.

Muie Mititelu!

Pentru că Jandarmeria se laudă în presă cu amenzile pe care le-a dat, citam un articol din revista RomanianUltras, nr.1/2004, deşi are 5 ani e mai actual ca oricând. Vă rugăm să ajutaţi şi voi la aceast mic tutorial şi publicaţi la comentarii fie decizii judecătoreşti prin care vi s-a dat dreptate, fie sugestii de îmbunătăţire a micului ghid de apărare împotriva abuzurilor.

În ultimii ani asistăm la o creştere a numărului forţelor de ordine pe stadioanele din România. Odată cu această creştere a avut loc o alta: cea a abuzurilor îndreptate împotriva suporterilor: de la evacuări şi bătăi până la amenzi imense şi interzicerea unor simboluri perfect legale sau a unor materiale destinate spectacolelor din tribune.
Neavând nimic mai bun de făcut (adevăraţii criminali fură din banii publici, cu acordul şi protecţia Ministerului de Interne) oamenii „legii” sunt trimişi să vegheze asupra grupurilor de suporteri, mai mult reuşind să irite şi să provoace incidente inutile decât să protejeze. Nu e nevoie să reamintim cele întâmplate pe 1 septembrie 2002, pe autostrada Bucureşti-Piteşti, când 3 ultraşi stelişti au fost împuşcaţi cu alice de trupele speciale de ordine care, conform unor informaţii ulterioare, erau sub influenţa alcoolului şi căutau puţină distracţie. După acest incident, cineva întreba: “Mai întâi bătuţi şi amendaţi, apoi împuşcaţi. Urmează îngropaţi?”.

Simpul fapt că porţi un fular la gât şi vrei să îţi manifeşti iubirea faţă de echipa favorită poate constitui un motiv destul de bun pentru jandarmi de a se răzbuna pe tine, „gândind” că dacă noi n-am mai veni , ar beneficia şi ei de câteva ore în plus de somn. De fapt, lipsa unor ani de şcoală este caracteristică postului de muncă iar mulţi ultraşi cu studii superioare, care fac greşeala de a încerca să vorbească şi să explice logic unele lucruri ajung victime ale jandarmilor. Din acest punct de vedere, poate ar fi mai bine ca cluburile să apeleze la firme specializate, cu personal calificat, care să fie conştienţi că sunt plătiţi pentru serviciul depus (pentru a evita frustrările), de genul stewarzilor de pe stadioanele din Vestul Europei.

Dorim o relaţie normală cu forţele de ordine, fără manifestări de putere din partea dânşilor, vrem să fim trataţi ca orice om de rând, nu ca nişte infractori. Multe măsuri represive sunt luate împotriva suporterilor şi, sincer, nu înţelegem de unde şi până unde, fiindcă, comparativ cu celelalte ţări europene, România este pe ultimile locuri în ceea ce priveşte violenţa pe stadioane. Vrem să se înţeleagă că suntem ultraşi, nu suntem huligani, iar principalul nostru scop nu este de a ne bate ci de a ne susţine echipa şi ideile.

În această rubrică vrem să prezentăm cât mai în detaliu abuzurile forţelor de „dezordine” (pe care le dorim cât mai puţine), arătând calea care ni se pare corectă pentru a lupta împotriva acestor abuzuri. Iată pentru început câte ceva despre cum puteţi contesta o amendă care, în opinia voastră, nu este justificată (mulţumim pentru ajutor lui Laur).

Contestarea unui proces-verbal:

După atâtea cazuri întâmplate, am ajuns la concluzia că jandarmii nu au nimic de pierdut din activitatea de împărţit amenzi deoarece foarte mulţi amendaţi (din motive diverse: lipsa de informare, necunoaşterea procedurilor, etc) se împacă cu ideea că trebuie să plătească acea amendă, chiar dacă nu au fost vinovaţi…
Contestarea procesului verbal, care în caz de reuşită are drept urmare anularea amenzii primite, este un DREPT al vostru şi NU VĂ COSTĂ NIMIC, poate doar un pic de timp.

Sa presupunem că ai fost luat de jandarmi pentru a fi amendat. Ţi se vor prezenta motivele pentru care vei fi amendat (conform art.2 din Legea 61/1991). După ce ţi se va încheia procesul verbal, vei fi invitat să recunoşti sau nu fapta şi să-l semnezi. Trebuie să treci peste şocul de moment, şi evident că dacă ştii că acuzaţiile aduse nu sunt adevărate ai dreptul să nu recunoşti fapta, lucru care va fi un atu în ulterioara contestaţie. În principiu după ce toate procedurile au fost completate, te vor lăsa liber…

Primul lucru pe care trebuie să-l faci când te întorci în peluză (bineînţeles, dacă ţi se mai permite acest lucru) este să cauţi cel puţin 2 persoane care au fost în preajma ta în momentul producerii “evenimentului” de care eşti învinuit şi care sunt dispuse să depună mărturie pentru nevinovăţia ta. Dacă nu ţi se permite accesul în peluză, adu-ţi aminte lângă cine ai stat la meci şi încearcă să iei legătura cu ei. După ce te-ai asigurat că ai la dispoziţie unu-doi martori, încearcă eventual să cauţi şi alte probe care să-ţi dovedească nevinovăţia. Există şi cazuri în care nu ai nevoie de martori (depinde de specificul faptei pe care eşti acuzat că ai comis-o).

Ai la dispoziţie 15 zile pentru a depune contestaţie. Iată cum ar trebui să arate o astfel de contestaţie…

Domnule Comandant,
Subsemnatul … , domiciliat în … cu actul (C.I. / B.I.), seria… , nr… , declar urmatoarele:
(Aici pur şi simplu va trebui să explici detaliat toată povestea… )
În data de …, în jurul orei … am asistat la meciul X-Y…
Mi s-a completat PV seria …, nr … (Spui dacă s-au exercitat presiuni asupra ta ca să recunosti fapta).
Acesta este şirul evenimentelor:
(După ce ai relatat cele întâmplate, trebuie să precizezi că ai mai mulţi martori care pot să confirme cele scrise de tine…)
De asemenea poţi invoca nerespectarea unor puncte din Atribuţiunile jandarmului (-trebuie să-ţi prezinte legitimaţia de serviciu, trebuie să-ţi respecte integritatea fizică).
Dacă eşti la prima abatere este binevenită această remarcă.
(În încheiere…)
Prin această cerere doresc să-mi aprobaţi anularea Procesului Verbal seria … nr … sau transformarea amenzii în avertisment.
Data X SemnaturaX

o altă versiune de plângere (puţin diferită):

Domnule Comandant,

Subsemnatul [datele complete de identificare: nume, prenume, adresa, seria şi numarul CI], formulez prezenta

PLÎNGERE

împotriva procesului verbal de contravenţie seria [...] nr. [...] încheiat la data de [...] de către [numele organului care a intocmit PV]. Solicit anularea procesului verbal şi anularea amenzii contravenţionale prevăzute în acesta [daca e cazul, puteti solicita si cheltuieli de judecata, pe baza unor documente justificative pe care le anexati] pentru următoarele

MOTIVE

În fapt, în data de [...], la orele [...] [aici povestiti, in detaliu, imprejurarile in care s-a petrecut fapta pentru care a fost intocmit procesul verbal. ]

În drept, îmi întemeiez plângerea pe prevederile articolului 31 alin. (1) din Ordonanţa nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor.

Declar că resping acuzaţia ce mi se aduce şi [daca e cazul] menţionez că nu am mai fost cercetat pînă în prezent în nici o cauză, penală sau contravenţională.

În sprijinul celor declarate de mine mai sus, pot depune mărturie numiţii:

[aici treceti numele martorilor, cu datele de identificare, daca este posibil]

[Data] [Semnătura]
Contestaţia se depune la sediul Jandarmeriei din fiecare oraş (unitatea de jandarmi care ţi-a dat amenda). În cazul în care fapta s-a petrecut într-o altă localitate (într-o deplasare), trebuie să aflaţi unde este situată Jandarmeria din respectivul oraş.Adresa autorităţii care ţi-a dat amenda trebuie să se afle pe exemplarul tău din procesul-verbal, în colţul din stînga sus. Neapărat trebuie să ţi se dea un număr de înregistrare. Ţi se va trimite, prin poştă, o citaţie de la tribunal. În această citaţie vei afla data la care se va desfăşura procesul şi completul de judecată. Există şi varianta în care poţi contesta procesul verbal direct la tribunal (tribunalul pe raza căruia s-a petrecut “fapta”) la secţia de contencios-administrativ (în acest caz, în formularea cererii trebuie să scrii Domnule preşedinte în loc de comandant).

La prima înfăţişare te poţi duce singur la tribunal. De la avizierul completului respectiv de judecată va trebui să vezi ce număr de ordine are procesul tău. La începutul şedinţei judecătorul va întreba de amânări. Cei care doresc să amâne procesul, din diferite cauze, vor spune numărul de ordine din acea zi (cel scris la avizier). Atunci vei spune şi tu numărul tău de ordine, iar când îţi va veni rândul vei spune că vrei să te foloseşti de proba cu martori şi vei spune numele celor doi martori. Astfel vei obţine o amânare a procesului cu circa 2-3 săptămâni. DACĂ VREI, POŢI VENI DIN PRIMA CU MARTORUL/MARTORII şi, când vei judecătorul te va întreba CE PROBE VREI SĂ FOLOSEŞTI ÎN APĂRAREA TA, spui că vrei să foloseşti proba cu martori. La următoarea înfăţişare vei veni însoţit de cei doi martori şi imediat după ce se termină procedura cu procesele amânate, judecătorul va întreba dacă sunt procese în care s-a cerut proba cu martori. Vei spune numărul de ordine şi apoi martorii vor fi audiaţi separat (vor fi întrebaţi în ce relaţie se află cu tine şi cum s-a petrecut fapta pentru care ai fost amendat). De asemenea trebuie să accentuezi pe lipsa de probe ale “acuzatorilor”. În majoritatea cazurilor, nimeni de la Jandarmerie nu se prezintă la aceste procese (deci făcând mai uşoară îndeplinirea obiectivului, de a câştiga procesul). În caz că, totuşi, cineva vine, poţi cere să se prezinte casetele cu înregistrările făcute de către jandarmerie la acel meci, dacă există, iar la sfârşitul mărturiei vei avea dreptul să le pui nişte întrebări (asta îţi foloseşte în caz că au omis să spună ceva sau au folosit formulări ambigue). În principiu, după aceste depuneri de mărturii, sentinţa este în pronunţare şi verdictul se va da a doua zi (pe la prânz) şi îl vei putea găsi la Arhivă. Vei primi prin poştă o copie a hotărîrii judecătoreşti prin care s-a soluţionat plîngerea.

Dacă ţi se pare ca hotărîrea este nedreaptă, o poţi ataca prin recurs în termen de 15 zile de la comunicare, la secţia contencios administrativ a tribunalului. Motivarea recursului nu este obligatorie, motivele de recurs pot fi susţinute şi oral în faţa instanţei. Recursul suspendă executarea hotărârii.

În concluzie, ultraşi români, dacă sunteţi nedreptăţiţi de o amendă primită din partea forţelor de ordine, nu vă daţi bătuţi, contestaţi această amendă deoarece şansele de reuşită ale acţiunii voastre sunt foarte mari. Şi noi, colaboratorii acestei reviste, vă vom ajuta prin orice mijloc posibil, dacă ne-o veţi cere. Trebuie să învăţăm odată pentru totdeauna că împotriva abuzurilor forţelor de ordine se poate lupta şi că legea este, în această privinţă, de partea noastră…
ACAB

Dacă ai întrebări suplimentare legate de acest subiect ne poţi contacta sau poţi contacta un avocat.

Şeful SIF Oltenia, Dinel Staicu, şi fostul preşedinte al BIR Ion Popescu au fost condamnaţi la câte patru ani de închisoare cu executare şi la plata a peste opt milioane de lei, într-un dosar privind o fraudă de cinci milioane de euro, o parte din bani fiind folosiţi de Staicu pentru acţiuni la SIF, informează Mediafax.

Judecătoria Sectorului 4 a decis, marţi, condamnarea la patru ani de închisoare a directorului Societăţii de Investiţii Financiare (SIF) Oltenia, Dinel Staicu, pentru complicitate la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă calificată, acestuia fiindu-i interzise unele drepturi.

Alături de acesta a mai fost condamnat, la aceeaşi pedeapsă, şi fostul preşedinte al Băncii Internaţionale a Religiilor (BIR) Ion Popescu, pentru abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă calificată.

Alte detalii despre aceasta minunata stire aici.